Scrisoare de Paști

Dragi prieteni...

Scrisoarea de Paști din acest an a fost scrisă de către Răzvan, unul din cei 24 de brutari ucenici. Povestea vieții sale se aseamănă foarte mult cu Învierea.

 

“Răzvan, acum poți pregăti singur prăjitura austriacă Guglof”, mi-a spus Andreas, maistrul nostru brutar. “Cum?! Dar nu pot face asta de unul singur!”. Eram îngrozit, făcusem un singur Guglof până acum, și asta sub îndrumarea completă a lui Andreas.  “Bineînțeles că poți face asta, încearcă măcar!” Și ghiciți ce: a mers! Coca a crescut, nu s-a ars nimic , prăjitura a fost gustoasă și toată lumea m-a felicitat.

Nu am crezut niciodată că voi ajunge atât de departe. Copilăria mea a fost foarte grea. Mama a murit foarte tânără, iar tatăl nostru era un bețiv care ne bătea permanent, pe mine și pe cei doi frați. La un moment dat, nu am mai putut suporta bătăile, și am fugit pe străzi. Cumva am reușit sa supraviețuim, cerșind și dormind în canal. Dacă Părintele Georg nu ar fi venit într-o zi să ma ducă la “Ferma pentru copii” -  “acum, acum!”, îl rugam atunci -, cine știe ce s-ar fi ales de mine.

Am mers la școală. După 8 ani, am fost transferat la școala profesională de mecanici auto, însă nu prea m-am potrivit cu meseria. Posibil să fiu diferit de alții, atunci când e să îmi aleg meseria: vroiam să fiu bucătar sau chelner. Am beneficiat de aceste cursuri în Școala de meserii CONCORDIA, și mi-am obținut diploma după un an de zile. Apoi, Andreas a venit și m-a întrebat dacă vreau să fiu asistentul său la brutărie. Am învățat într-un timp foarte scurt, mai mult decât pot învăța alții într-un curs de un an întreg. Toți copiii iubesc pâinea noastră. Noi coacem pâine neagră naturală și alte sortimente de pâine, după rețete austriece și românești, ceea ce o face deosebită și foarte apreciată. Acum, vindem pâine la magazinul brutăriei, iar în curând, vom vinde pâinea și în magazinele din București.

Acum știu pe de rost o mulțime de rețete. Andreas m-a însărcinat să le arăt totul noilor ucenici. În curând, vom începe o tură de noapte și voi avea voie să o supervizez. Mă asigur că brutăria este tot timpul curată și bine organizată, lucru foarte important în acest domeniu.

Acum am 19 ani, și trăiesc în familia CONCORDIA de 15 ani. Am fost mai norocos decât sora mea Ramona, care a murit micuță, și mai norocos decât fratele meu Augustin, care nu a avut puterea de a părăsi viața de stradă. Am fost suficient de norocos încât să merg la școală și să învăț o meserie care îmi place. Mulți oameni au fost alături de mine și au făcut totul pentru a se asigura că sunt bine: Părintele Georg, Moise, Ruth, și mulți alții. Într-o zi, le voi putea întoarce favorul. Îi voi invita pe toți la nunta mea și voi pregăti cel mai frumos tort. Întâi însă, va trebui să-mi găsesc o prietenă.”

Ce oportunitate mai bună, decât aceea de a oferi copiilor noștri o educație solidă! Școala noastră de meserii este nouă, se ridică la înălțimea standardelor și așteptărilor înalte pe care le stabilim chiar noi. Avem profesori bine pregătiți, iar costul unui ucenic este de 65 de Euro pe lună. Locurile în școală sunt limitate și au mare cerere. Tinerii adulți vin de pe străzi și muncesc pentru a se dezvolta și a crește. Ei învață să trăiască pe propriile lor picioare și să devină sprijin pentru ceilalți.

Dragi prieteni, vă mulțumim că sunteți alături de noi pe lungul drum al educației. Copiii mai mari ne-au dat un motiv extraordinar de a sărbători Învierea. Hristos a Înviat!

Alături de bucuria copiilor, vă trimit cele mai calde salutări.

Al vostru,

P. Georg Sporschill SJ